Magistrații au transmis un avertisment dur în urma apariției unui nou proiect de lege care vizează reducerea pensiilor speciale. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) denunță lipsa de consultare și avertizează că orice intervenție legislativă unilaterală poate provoca un blocaj grav la nivelul instanțelor din România.
Potrivit unui comunicat oficial emis de CSM, instituția nu a fost consultată în niciun fel în legătură cu proiectul de act normativ inițiat de coaliția de guvernare, care propune tăierea pensiilor magistraților și majorarea vârstei de pensionare la 65 de ani. CSM atrage atenția că o astfel de decizie, luată fără dialog instituțional, încalcă standardele constituționale privind statutul magistraților și independența justiției.
Orice reluare a dezbaterilor publice referitoare la pensia de serviciu readuce în actualitate riscul revenirii la situația extrem de dificilă cu care sistemul judiciar s-a confruntat în anii anteriori, pe fondul acelorași incertitudini ale magistraților”, avertizează CSM.
În anii 2022–2023, aceste incertitudini au dus la amânarea repetată a mii de procese, multe dintre ele considerate „neurgente” de către instanțe, afectând grav drepturile cetățenilor la un proces echitabil și într-un termen rezonabil.
Pensiile speciale, din nou în centrul disputei Proiectul de lege, semnat de liderii tuturor partidelor din coaliția de guvernare (PSD, PNL, UDMR și Grupul Minorităților), prevede scăderea procentului pe baza căruia este calculată pensia de serviciu a magistraților de la 85% la 65% din ultimul salariu brut. Această modificare ar duce la reduceri între 3.000 și 6.000 lei lunar pentru fiecare beneficiar.
Potrivit Casei Naționale de Pensii Publice, pensia medie a foștilor magistrați a ajuns în martie 2025 la 25.210 lei, dintre care doar 7.400 lei reprezintă contribuția efectivă la sistemul public. Diferența, de aproximativ 17.800 lei, este acoperită din bugetul de stat, adică din taxele și impozitele plătite de contribuabili. Mai mult, peste 3.000 dintre cei 5.584 de foști magistrați pensionari nu au contribuit deloc la sistemul public, fiind în întregime susținuți financiar de stat.
CSM cere transparență și consultare
CSM reamintește că legislația privind pensiile de serviciu a fost deja modificată în 2023, prin Legea nr. 282, care ar fi stabilizat sistemul judiciar, atât din punct de vedere financiar, cât și al resurselor umane. Consiliul atrage atenția că reluarea modificărilor într-un climat politic tensionat riscă să destabilizeze din nou instanțele și parchetele.
Lipsa de transparență care însoțește demersul normativ preconizat este, la rândul său, de natură să accentueze incertitudinile magistraților”, se arată în comunicatul CSM.
În acest context, mai multe asociații ale magistraților au avertizat că ar putea declanșa forme de protest sau chiar grevă, dacă proiectul va fi adoptat fără consultare. O astfel de mișcare ar putea duce la blocaje semnificative în funcționarea instanțelor de judecată și a parchetelor, afectând grav actul de justiție.
Proiectul de lege prin care se majorează vârsta de pensionare pentru magistraţi, depus în Parlament
Proiectul de lege asumat de coaliţia de guvernare, prin care se majorează vârsta de pensionare pentru magistraţi, a fost depus în Parlament. Proiectul introduce o aliniere atât la nivelul tuturor pensiilor de serviciu prin introducerea ratei de înlocuire unice de 65% aceeaşi pentru toţi beneficiarii de pensii de serviciu dar şi accelerarea creşterii vârstelor de pensionare pentru aceste categorii de persoane.
Astfel, se propune ca, începând cu data de 1 ianuarie 2026 judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică se pot pensiona şi pot beneficia de pensia de serviciu dacă îndeplinesc condiţia de vechime de minimum 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, precum şi condiţia de vârstă de cel puţin 48 de ani.
Potrivit expunerii de motive la legea privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în PNRR se prevede că pensiile de serviciu trebuie reformate pe baza unor soluţii care să vizeze corectarea inechităţilor dintre beneficiarii acestor categorii de pensii şi beneficiarii din sistemul public de pensii din punct de vedere al cotributivităţii cât şi al justiţiei sociale.
În prezent, pensiile de serviciu pentru anumite categorii socio-profesionale, respectiv personalul din sistemul de justiţie sunt calculate prin aplicarea unui procent de 80% asupra bazei de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării. Măsurile propuse prin prezentul proiect de act normativ sunt necesare pentru alinierea tuturor pensiilor din perspectiva echităţii, principiu fundamental al reformei, aşa cum este ea descrisă în PNRR”, spun iniţiatorii, liderii partidelor din coaliţia de guvernare şi liderul grupului minorităţilor.
Astfel, se realizează o aliniere atât la nivelul tuturor pensiilor de serviciu prin introducerea ratei de înlocuire unice de 65% aceeaşi pentru toţi beneficiarii de pensii de serviciu dar şi accelerarea creşterii vârstelor de pensionare pentru aceste categorii de persoane.
Se propune ca, începând cu data de 1 ianuarie 2026 judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică se pot pensiona şi pot beneficia de pensia de serviciu dacă îndeplinesc condiţia de vechime de minimum 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, precum şi condiţia de vârstă de cel puţin 48 de ani”, se arată în expunere.
Această vârstă de pensionare creşte eşalonat conform Anexei nr. 3 la Legea nr. 303/2022.
De asemenea, pentru personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea proiectul de lege are în vedere ajustarea procentului care stă la baza stabilirii cuantumului pensiilor de serviciu, de la 80% din baza de calcul cât este în prezent, la 65% determinând reducerea decalajului dintre pensiile de serviciu şi cel al pensiilor de asigurări sociale de stat”, arată iniţiatorii.
Personalul Curţii Constituţionale, respectiv magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat acestora, cu o vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare de 65 de ani şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 65% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării.
