Papa Francisc a murit la vârsta de 88 de ani, a anunțat Vaticanul. La Vatican și la Roma vor fi nouă zile de doliu. Papa Francisc a condus Biserica Catolică vreme de 12 ani.
În această dimineaţă, la ora (locală) 7.55, (8.55, ora României), Papa Francisc a revenit la Casa Tatălui”, anunţă într-un comunicat publicat de Varican pe canalul său de Telgram cardinalul Kevin Farrell.
Papa Francisc, primul lider latino-american al Bisericii Romano-Catolice, a murit, a anunțat Vaticanul luni într-o declarație video, punând capăt unei domnii adesea turbulente, marcată de diviziuni și tensiuni, în timp ce încerca să revizuiască instituția, relatează Reuters.
Papa Francisc a părăsit recent spitalul Gemelli din Roma, unde a fost internat pe 14 februarie după ce a avut dificultăți de respirație.
Ulterior s-a aflat că suferea de o infecție complexă a tractului respirator și de pneumonie dublă, care poate inflama și cicatrici ambii plămâni și îngreunează respirația.
Papa Francisc, un suveran pontif al premierelor
Papa Francisc, născut la Buenos Aires, în Argentina, la 17 decembrie 1936, ca Jorge Mario Bergoglio, este primul papă iezuit, primul papă din America, primul papă din emisfera sudică şi primul papă născut sau crescut în afara Europei de la papa sirian Grigore al III-lea în secolul al VIII-lea.
Papa Francisc a inaugurat o nouă eră de conducere a Bisericii Romano-Catolice atunci când a fost ales papă, în 2013. Fiind primul papă din emisfera vestică, primul din America de Sud şi primul din ordinul iezuit, Papa Francisc a adus multe reforme în biserică, dar a avut reputaţia unei personalităţi marcate de modestie şi apropiere faţpă de oameni.
Printre realizările sale semnificative se numără enciclica papală Laudato si („Slavă ţie”, 2015), care a abordat criza climatică şi a susţinut buna gestionare a mediului, eforturile sale de a promova unitatea între catolici, non-catolici şi necreştini şi scuzele sale istorice faţă de cei care au suportat abuzuri sexuale comise de clerici.
Până să fie ales papă, la 76 de ani, arhiepiscopul iezuit de Buenos Aires era o figură proeminentă pe întreg continentul, dar rămăsese totuşi un simplu pastor profund iubit de dioceza sa, prin care a călătorit foarte mult cu metroul şi cu autobuzul în cei 15 ani de episcopat. „Poporul meu este sărac şi eu sunt unul dintre ei”, a spus el de mai multe ori, explicându-şi decizia de a locui într-un apartament şi de a-şi găti singur cina.
Cardinalul Bergoglio devine Papa Francisc
În februarie 2013, Papa Benedict al XVI-lea a demisionat, invocând vârsta înaintată şi probleme de sănătate. Un conclav a fost convocat la începutul lunii martie, cu speranţa că înlocuitorul lui Benedict ar putea fi ales şi instalat înainte de apropiata sărbătoare de Paşte.
Bergoglio a fost ales în al cincilea tur de scrutin, la 13 martie 2013, şi a ales numele de Francisc, în onoarea Sfântului Francisc de Assisi (1181/82-1226), care a dus o viaţă de slujire umilă a săracilor, şi amintind, de asemenea, de Sfântul Francisc Xavier (1506-52), membru fondator al iezuiţilor.
Deşi a fost primul papă cu numele Francisc şi a fost numit pe scară largă „Francisc I”, a refuzat să folosească cifra romană „I” pentru a indica faptul că a fost primul care a folosit acest nume papal. (În mod tradiţional, numeralul I nu este adăugat la numele unui papă decât după ce a fost ales un al doilea papă cu acelaşi nume).
Papa și clima
În mai 2015, Francisc a publicat Laudato si’ („Slavă ţie”), cea de-a doua enciclică a papalităţii sale. Laudato si’ a proclamat că degradarea mediului înconjurător este „o problemă morală”, stimulată de lăcomie şi de capitalismul necontrolat, care a făcut ca fiinţele umane să piardă din vedere relaţiile care le unesc şi să neglijeze Pământul, „casa lor comună”. Promovând conceptul de „ecologie integrală”, Francisc a legat acţiunile păcătoase împotriva lumii naturale de exploatarea economică a fiinţelor umane sărace şi de denigrarea drepturilor omului. Documentul s-a remarcat, de asemenea, prin susţinerea drepturilor popoarelor indigene. Laudato si’ a fost publicat cu câteva luni înainte de Acordul climatic de la Paris din decembrie 2015, într-o perioadă de dezbateri controversate despre schimbările climatice. Momentul ales a contribuit la stârnirea unui interes public considerabil faţă de document, ceea ce a fost neobişnuit pentru o enciclică papală. Iniţial, a polarizat mulţi catolici, în special în Statele Unite, dar a stimulat, de asemenea, schimbări în multe dieceze şi parohii, implicând grupuri de „grijă pentru creaţie”, liturghii cu tema creaţiei, un apel la pocăinţă pentru consumul risipitor şi planuri de acţiune de conştientizare ecologică.
Primul Papă care vorbește în Congresul SUA
La patru luni după ce a publicat Laudato si’, Papa Francisc a efectuat prima sa vizită în Statele Unite, unde a devenit primul papă care s-a adresat Congresului SUA. El a stârnit din nou controverse, de data aceasta ţinând prima slujbă de canonizare din SUA în onoarea lui Junípero Serra, un misionar spaniol din secolul al XVIII-lea al cărui rol în colonizarea Americilor a fost criticat de grupurile pentru drepturile indigenilor.
La New York, Francisc s-a adresat Adunării Generale a ONU şi i-a îndemnat pe liderii lumii să promoveze pacea. El şi-a încheiat turneul în Philadelphia, cu un discurs în faţa Întâlnirii Mondiale a Familiilor şi cu o slujbă în aer liber în limba spaniolă.
Prima întâlnire dintre un Papă și Patriarul Rus
În februarie 2016, el şi Kirill I, patriarhul Moscovei şi al întregii Rusii, au organizat prima întâlnire din istorie între liderii bisericilor romano-catolică şi ortodoxă rusă.
Primul Papă care vizitează Peninsula Arabică
În februarie 2019, Francisc a devenit primul papă care a vizitat vreodată Peninsula Arabică, locul de naştere al islamului, într-o călătorie menită să promoveze fraternitatea religioasă şi pacea. În cadrul vizitei sale de trei zile la Abu Dhabi, în Emiratele Arabe Unite, a participat la Conferinţa globală privind fraternitatea umană şi s-a întâlnit cu Marele Imam Ahmed al-Tayeb, şeful Moscheii Al-Azhar din Cairo şi una dintre cele mai înalte autorităţi ale islamului sunnit.
De asemenea, a celebrat o slujbă papală la care au participat aproximativ 180.000 de persoane, dintre care mulţi erau imigranţi creştini, în ceea ce a fost cea mai mare manifestare de cult creştin din istoria ţării.
Vizita în România
Papa Francisc a venit în vizită de trei zile în România în 2019, la sfârşitul lunii mai, sute de mii de pelerini asistând la evenimentele publice derulate la Bucureşti, Şumuleu Ciuc, Iaşi şi Blaj. A fost prima ţară ortodoxă pe care suveranul pontif a vizitat-o în pontificatul său şi a doua a unui papă în România, după vizita istorică din mai 1999 a Papei Ioan Paul al II-lea la Bucureşti. Atunci a fost pentru prima dată de la Marea Schismă din 1054 când un papă a venit într-o ţară preponderent ortodoxă.
În cursul vizitei Papei Francisc, acesta a prezidat slujba de beatificare a celor şapte episcopi greco-catolici morţi în închisorile comuniste.
Papa Francisc a avut întâlniri cu preşedintele Klaus Iohannis, premierul Viorica Dăncilă şi Patriarhul Daniel. Din Bucureşti s-a deplasat la Iaşi, Şumuleu Ciuc şi Blaj.
Cu ocazia vizitei în România, Sfântul Părinte a avut o întâlnire cu comunitatea romilor şi a cerut scuze, în numele Bisericii, pentru discriminarea la care au fost supuşi romii.
Ulterior, Papa Francisc şi-a exprimat fericirea cu privire la faptul că a putut să fie un pelerin în România şi a precizat că diversele întâlniri „au reflectat valoarea şi nevoia de a fi uniţi atât in calitate de creştini, la nivel de credinţă şi caritate, dar şi ca cetăţeni, la nivel de angajament civil”.
Vizita în Mongolia, o altă premieră
În septembrie 2023, Papa a vizitat Mongolia, o ţară cu o populaţie de 3,5 milioane de locuitori, dar cu doar 1.500 de catolici. Vizita a fost o altă premieră istorică în ceea ce priveşte deplasările papale.
Tot în 2023, în octombrie, a emis îndemnul apostolic Laudate Deum („Lăudaţi-l pe Dumnezeu”), o continuare a Laudato si’, în care a avertizat că răspunsurile lumii la criza climatică „nu au fost adecvate”.
Ultima vizită a Papei Francisc a fost în decembrie 2024, în Corsica, şi aceasta o vizită istorică.
Papa și războiul din Ucraina
În urma invaziei ruseşti din 2022 din februarie 2022 în Ucraina şi a escaladării războiului ruso-ucrainean, Papa Francisc a vizitat ambasada rusă de la Roma, în ceea ce a fost descris ca fiind o „mişcare fără precedent”. Apoi, Papa Francisc l-a sunat pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, declarându-şi „durerea”, în timp ce Vaticanul lucra pentru a găsi „spaţiu de negociere”.
Papa Francisc a trimis, de asemenea, doi cardinali de rang înalt cu ajutoare în Ucraina la începutul lunii martie 2022.
Ulterior, papa a făcut declaraţii care au fost interpretate ca fiind prea îngăduitoare la adresa Rusiei şi a fost criticat, dar Vaticanul a venit de fiecare dată cu nuanţări.
La 2 octombrie 2022, Francisc s-a adresat direct lui Putin şi Zelenski, făcând un apel însufleţit către Putin pentru a opri „spirala violenţei şi a morţii”, spunând că o escaladare nucleară ar aduce „consecinţe globale incontrolabile”. Adresându-se preşedintelui ucrainean Zelenski, Papa Francisc i-a cerut acestuia să fie deschis cu privire la „propuneri serioase de pace”, deşi Francisc a recunoscut că Ucraina a suferit o „agresiune” şi a mărturisit că îl „doare suferinţa poporului ucrainean”.
La 30 aprilie 2023, Francisc a anunţat că Vaticanul participă la o „misiune de pace” secretă pentru a încerca să pună capăt războiului dintre Rusia şi Ucraina, dar au fost mai degrabă medieri în scop umanitar.Papa Francisc a condamnat atacul Hamas din octombrie 2023 asupra Israelului. El a criticat, de asemenea, acţiunile Israelului în Fâşia Gaza în timpul războiului dintre Israel şi Hamas, spunând că „teroarea nu ar trebui să justifice teroarea”. A condamnat uciderea a două femei creştine palestiniene de către un lunetist al armatei israeliene în Gaza, numind-o „terorism” şi a pledat cu fiecare ocazie pe care a avut-o pentru încetarea violenţelor şi pace.
